Dacă e marți, nu e doar Belgia: psihologia zilelor săptămânii

În comunism aveam Sâmbăta liberă. Azi avem Lunea cibernetică, Miercurea minților creative sau Vinerea neagră.

Dacă e marți, nu e doar Belgia: psihologia zilelor săptămânii

Înainte de '89 aveam Sâmbăta liberă. Azi avem Lunea cibernetică, Miercurea minților creative sau Vinerea Neagră.* În folclor: luni, nici iarba nu crește; marți sunt trei ceasuri rele ș.a.m.d. Se știe că stările afective pot influența luarea deciziilor. De asemenea, că există profiluri afective specifice anumitor zile. Prin urmare, rezultatele deciziilor noastre ar putea depinde de ziua în care sunt ele luate.*

Cu ceva ani buni în urmă, m-a sunat un prieten, mai-mare la o bancă din București, să mă invite să ieșim cu mașina la o cafea, „undeva la munte”. Pretextul: se nimerise ca în weekendul care urma, și soția lui, și a mea să fie plecate din oraș. Am purtat apoi un scurt dialog:

Eu: – Bun, mergem, dar va trebui să iau și cățelul cu mine.
El: – Ce cățel?
Eu: – Un foxterier...
El: – Nu se poate, e mașina băncii, nu-l putem lua cu noi (ce-i drept, avea un merțan elegant, de un verde foarte închis, cu scaunele îmbrăcate în piele de culoarea untului).
Eu: – În cazul ăsta, propunerea cade. Nu pot să îl las singur acasă.
El: – De ce?
Eu: – Pentru că știe că e weekend și o ia drept pedeapsă.
El: – ???

Am mai schimbat câteva replici, dar fără folos. Prietenul nu m-a crezut, i se părea neverosimil ce îi spuneam, iar eu o țineam pe a mea: foxterierul meu știa perfect când este weekend și când nu. Adevărul adevărat este că în fiecare dimineață de sâmbătă și duminică venea și ne trezea din somn „șușotindu-ne” în urechi. Nu o făcea mai niciodată în diminețile zilelor lucrătoare. N-am mai stat să-i explic prietenului meu cum stă treaba cu ceasul biologic. O fi știut, cu siguranță, și el, dar poate că îl pălise scepticismul atunci. În tot cazul, după consumarea momentului, relația noastră s-a stins, eu pozând probabil în pasionat de paranormal. Nu era așa.

Experți în tic-tac

Anul acesta, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină l-au primit trei americani specializați în ritm circadian, adică, ne spune Dicționarul Explicativ, ritmul biologic intern al unui organism pe o durată de aproximativ 24 de ore.

„Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au reușit să arunce o privire în interiorul ceasului nostru biologic și au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele și oamenii își adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotația Pământului”, scrie Agerpres, citând comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel la scurt timp după anunțarea celor trei câștigători. Așadar, și plantele, și animalele, și oamenii!
Conform specialiștilor americani, ceasul nostru intern ne adaptează fiziologia, cu o precizie deosebită, la toate etapele unei zile. Tic-tacul nostru biologic reglează astfel funcții vitale precum somnul, comportamentul, nivelul hormonilor, temperatura corpului și metabolismul. Este bine de știut și că neconcordanța dintre stilul nostru de viață și ritmul dictat de ceasul intern crește riscul de apariție a unor afecțiuni, ne mai informează Agerpres.

24 x 7

Studiile de biopsihologie se ocupă de regulă de ciclurile zilnice, lunare și anuale, care derivă din mișcarea corpurilor cerești: rotația Pământului în jurul axei sale, rotirea Lunii în jurul Pământului, respectiv rotirea Pâmântului în jurul Soarelui. Psihologii se ocupă, însă, îndeosebi de ciclul săptămânal și de reprezentările mentale ale celor șapte zile.
Date fiind stabilitatea sau longevitatea ciclului săptămânal în evoluția omului, multe dintre activitățile sociale moderne sunt organizate pe structura celor șapte zile. Față de alte cicluri calendaristice, săptămâna este un construct prin excelență uman, calitate care îi conferă atractivitate teoretică, scriu David A. Ellis, Richard Wiseman și Rob Jenkins într-un studiu despre reprezentările mentale ale zilelor săptămânii publicat în august 2015.

Se știe deja că stările noastre afective pot influența luarea deciziilor. Prin urmare, dacă există profiluri afective specifice anumitor zile, rezultatele deciziilor noastre ar putea depinde de ziua în care sunt ele luate. Să le luăm pe rând:

Luni. Folclorul urban autohton spune că este ziua în care nici iarba nu crește. Statisticile arată, însă, că percepția acestei zile nu este aceeași în toate culturile. Câțiva indicatori vorbesc, totuși, despre o zi nefastă: rata sinuciderilor, numărul accidentelor auto mortale și predispoziția la atacuri de cord sunt cele mai mari în această zi. Stresul revenirii la muncă sau consumul mai ridicat de alcool din weekend sunt două dintre cauze. Deși, cum spuneam, nu peste tot este la fel: în timp ce francezii au presiunea arterială relativ constantă, consumând, în medie, cam aceeași cantitate de alcool în fiecare zi, irlandezii o fac lată în weekenduri, vineri și sâmbătă, consumând 66% din doza lor săptămânală. Poate că, nu întâmplător, lunea este și cea mai potrivită zi pentru a începe o dietă.

Marțea este considerată a fi cea mai încărcată și mai grea zi a săptămânii: trece mult mai încet, pare mai lungă decât restul zilelor, iar weekendul este încă departe. Deși, la noi, e zi aducătoare de ceasuri rele, marțea are atuurile ei. De exemplu, este cea mai potrivită zi pentru a face mișcare. Explicațiile psihologilor sunt interesante: luni suntem mai obosiți, mai irascibili, poate chiar mahmuri, așa că avem nevoie o alimentație mai atent alcătuită și mai energizantă, iar noaptea de luni spre marți este cea mai zdravăn odihnitoare. Atuurile zilei sunt evidențiate și de specialiștii în resurse umane: marțea este cea mai productivă zi din săptămână, ziua în care ar trebui să trimitem cele mai importante e-mailuri și ziua cea mai prielnică pentru a căuta un job nou, firmele făcând marți cele mai multe anunțuri de angajare. În fine, tot marți este și ziua cea mai sigură din punct de vedere al șofatului și ziua, mai exact, noaptea în care puteți găsi cele mai avantajoase oferte de zbor.

Miercuri înseamnă mijlocul săptămânii, o zi mai liniștită, percepută deja mai pozitiv. Statisticile arată că este ziua cea mai potrivită ca să ceri mărire de salariu sau să aplici pentru finanțări de proiect. Explicația o dau tot psihologii: miercuri, șefii sunt deja trecuți și ei de cele două zile mai apăsătoare de la începutul săptămânii, iar weekendul nu e încă atât de aproape încât să le „viruseze” răbdarea și generozitatea.

Joi este o zi mai ștearsă, cu identitate mai slabă, mai săracă, în care lumea începe să simtă apropierea weekendului. Joia este o zi în care o puteți lăsa ceva mai moale la job, greşelile sunt mai bine tolerate decît în alte zile. Aveți însă grijă să nu întârziați la muncă vineri, statisticile spun că predispoziția este mare.

Weekendurile. Vineri seara, perspectiva libertăților pe care ni le oferă sfârșitul de săptămână fac uitate și oboseala, și stresul, și toate celelalte acumulări negative ale ultimelor cinci zile. Sâmbătă este vremea explorărilor, a plimbărilor sau, mai pe înserat, a zbenguielii sau dezmățului. E ziua în care oamenii își trăiesc viața din plin. Duminica este zi de reflux, de relaxare, în care oamenii încearcă să facă cât mai puține spre nimic, pentru a-și încărca bateriile sau a alunga mahmureala.

Diferența de fond față de restul zilelor săptămânii este, de fapt, între „a lucra” și „a nu lucra”, spune Richard Ryan, un celebru psiholog american, cunoscut pentru ideile sale legate de motivație. Oamenii simt mai puțină libertate și mai puțină autonomie când sunt la locul de muncă. Paradoxal, ei declară că se simt mai competenți în weekend decât în timpul zilelor de lucru. Ryan spune că oamenii se simt mai bine la sfârșit de săptămână și pentru că sunt mai mult timp alături de cei dragi, de cei pe care îi iubesc. Toată atmosfera acestor zile capătă o altă aură pentru ei.

Harta cuvintelor

Psihologi de la universitățile britanice din York, Lincoln și Hertfordshire au testat cum sunt construite reprezentările mentale despre zilele săptămânii. Ei au rugat participanții la experiment să scrie care sunt cuvintele pe care le asociază fiecărei zile a săptămânii în parte. Rezultatele au arătat că, dintre zilele lucrătoare, lunea și vinerea au identitățile cele mai puternice și sunt cele mai bogat evocate. Una dintre explicațiile pentru care zilele de marți, miercuri și joi sunt mai puține reprezentate mental este prezența lor mai scăzută în limbajul uzual. De exemplu, spun cercetătorii britanici, există o abundență a melodiilor pop despre zilele de luni și de vineri, dar foarte puține pentru celelalte trei.
În încheiere, am selectat șapte dintre cele mai frecvente tag-uri asociate zilelor săptămânii de participanții la experiment:

Luni: obosit, devreme, plictisit, muncă, lung, depresie, încet.
Marți: lung, ocupat, plictisit, obosit, leneș, muncă, energie.
Miercuri: mijloc, muncă, ocupat, băutură, mâncare, somn, liniște.
Joi: weekend, somn, aproape, băutură, party, vineri, acasă.
Vineri: distracție, weekend, noapte, prieteni, bucurie, băutură, libertate.
Sâmbătă: noapte, party, prieteni, mahmureală, cumpărături, televizor, somn.
Duminică: lene, somn, biserică, familie, mahmureală, tihnă, depresie.