?ainâmoR era icagnâts ițâC

Da, “nefirescul”, “anormalul” sunt contrariante și uneori un pic mai greu de gestionat. Felul în care ne raportăm la ele, însă, vorbește despre noi.

?ainâmoR era icagnâts ițâC
Photo by Matt Seymour / Unsplash

Da, “nefirescul”, “anormalul” sunt contrariante și uneori ceva mai greu de gestionat. Felul în care ne raportăm la ele, însă, vorbește despre noi, ca oameni și societate, despre cât de deschiși și de maturi suntem. Vechea poveste a Centrului și Periferiei, a măsurii în care cei mulți acordă atenție sau relevanță celor puțini.

România e bogată în periferii sociale (suntem, de pildă, în topul țărilor europene la numărul de limbi vorbite). Stângacii sunt și ei niște marginali, “un popor fără istorie”, cum li se mai spune, și ca atare, prea puțin cunoscut de majoritari. Dar nu m-aș jura nici că sunt mulți români care cunosc, să spunem, istoria surzilor (câți știu că suntem campioni mondiali la competiția fotbalistică dedicată lor?) ori a aromânilor sau italienilor din țară. Și exemple ar mai fi.

Motivele necunoașterii le cam intuim, țin în primul rând de instituțiile sociale (Școala, Mass Media etc.) și se înscriu în tendința generală de ignorare a Celuilalt. România este o țară eminamente "majoritară". Stăm mai bine ca acum 35 de ani, dar mai e până departe. Inerția mentală și reflexele din comunism încă rezistă.

Cifre

Acum vreo 16-17 ani, am mai scris un text despre stângaci, în Cotidianul. Atunci, ca să aflu câți sunt, am sunat, sociolog fiind, la amicii din breaslă de pe la mai toate institutele de cercetare socială ale patriei. Nu erau multe. Niciunul dintre ei, însă, n-a putut să mă ajute. Pur și simplu nu își puseseră problema.

Am sunat atunci la Alfa & Omega procentelor românești: Institutul Național de Statistică, al cărui răspuns m-a lăsat fără grai: „Nu monitorizăm persoane cu deficiențe”.

right human hand
Photo by Cherry Laithang / Unsplash

Ce era să fac? Mi-a venit ideea să îl rog pe bonomul domn Dumitru Sandu, sociolog și el, unul dintre cei mai importanți pe care îi avem, să „palmeze” în careva sondaj național și o întrebare despre manipulare: Cele mai multe activități le faceți cu mâna dreaptă sau cu mâna stângă?. Așa s-a născut, probabil, prima estimare a numărului de stângaci din România. M-aș bucura dacă cineva m-ar contrazice, zău.


Citiți și newsletterul SAVANTGARDE, unul dintre cele mai apreciate și mai speciale din online-ul românesc. O selecție săptămânală de știri strânse cu pasiune din Sci-Tech, Arte, Design, Natură & more.


Vestea bună este că avem date noi și mai exacte (marjă de eroare mai mică) despre stângacii României, de data aceasta, grație Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS), cărora le mulțumesc și pe această cale. Pentru mai multă claritate: fără ei, această postare n-ar exista.

Două au fost întrebările incluse în chestionarul IMAS: una despre incidența persoanelor stângace și ambidextre, cealaltă despre auto-percepția respondenților. Iată-le, cu tabelele răspunsurilor pe categorii socio-demografice:

Q1. Atunci când vă semnați pe o foaie de hârtie, care este mâna cu care scrieți?


Q2. Dumneavoastră vă considerați: dreptaci, stângaci, ambidextru?


Datele sondajului IMAS sunt din primăvara anului 2020, dar din varii motive abia acum am ajuns să le prelucrez și să scriu despre ele. Numărul stângacilor dintr-o societate variază însă lent, în decenii, după cum puteți vedea în tabelul de mai jos, cu evoluția pe 150 de ani în Statele Unite. Iar pe americani numai de lentoare nu-i putem acuza. Procentele au crescut pe măsură ce societatea lor a devenit mai puțin conservativă.

sursă: leftyfretz.com

Conform experților, stângacii formează în jur de 12% din populația lumii, 1% fiind ambidecștri. Cu toate acestea, există diferențe de la o țară la alta, chiar semnificative. După cum arată grafica de mai jos, ele țin și de nivelul de dezvoltare. Comparați și judecați!